COPACUL INTERIOR
în ceruri parcă văluresc
ființe de lumină
portaluri spiralate se deschid
iar norii cuantici se coboară
în duhurile astei primăveri
pe Mama Gheea s-o trezeasca
din letargia tristelor
tăceri
acum vibrează-n rezonanță
cu toate rădăcinile-nfrățite
iar cântecul se-alchimizează
cu elementele primare
și lacrima ruginii din trecut
devine elixirul viu
al operei solare
zvâcnește-n rădăcini
speranță
precum iubirea-n
cel dintâi atom
și viața se trezește iar din viață
și se extinde-n unde
și culori
din muguri de lumină
renasc flori
precum în iarbă licurici
vestesc reconectarea
cu mesageri divini
se vălurește zarea
când floarea vieții
se revarsă-n mine
mă nalț prin fluturiri păsări
și albine
divină-i muzica în cer și pe pământ
și notele-mi vibrează
în cuvânt
MARIA STURDZA-CLOPOTARU
din volumul "Am ales lumina!"
(foto din filmul AVATAR)
